Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
1
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
Pentru a ajunge la un nivel maxim în proiectarea şi realizarea unei activităţi educaţionale, se pune accent pe felul cum se decurge aceasta şi implică probleme organizatorice, procedurale şi materiale. Astfel apare termenul de „tehnologie didactică” care acceptă două păreri, puncte de vedere; prima se referă la ansamblul mijloacelor audio şi vizuale ce se utilizează în practica școlară, iar al doilea se referă la totalitatea metodelor, mijloacelor de învăţământ, al strategiilor de predăre -învăţare, puse în aplicaţie, în strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, modalități de realizare a educației şi forme de evaluare.
Drumul parcurs pentru atingerea obiectivelor educaţionale constituie metoda didactică. Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele educaționale pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub coordonarea cadrului didactic, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.
Realizarea obiectivelor procesului de învăţământ impune ca util, în diferite faze ale învăţării, intuirea obiectelor, proceselor, fenomenelor realităţii, fie direct, fie prin intermediul unor substitute. Totodată, formarea unor priceperi şi deprinderi solicită prezenţa unor suporturi materiale pentru exersarea acţiunilor didactice. Există astfel în sistemul educațional o diversitate de asemenea “instrumente pedagogice” numite mijloace de învăţământ.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care mijlocesc ( mediază) comunicarea ( transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens: aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, casetofonului, radioului, CD-playerului, MP3-ului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video( materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectoru l, televizorul,video playerul, simulatoarele, calculatoarele, tabla SMART, laptopul, tableta, MP4, precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.
Noile tehnologii au produs schimbări, modificări în toate domeniile şi era de aşteptat ca la un moment dat acest progres să influenţeze şi procesul de predare-învăţare. Astfel elevii sunt nevoiţi să asimileze, să gestioneze un număr impresionant de informaţii,să le analizeze, să ia decizii să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor tehnologice actuale. În ceea ce priveşte personalul didactic, sunt necesare eforturi de formare a competențelor profesionale. Totalitatea instrumentelor care aparţin tehnologiei informaţiilor şi comunicării sunt cunoscute sub numele de TIC. În această categorie aş include: calculatorul, laptopul, tableta, telefonul, i-phonul, smartfonul, internetul, poşta electronică, imprimanta, scanerul, videoproiectorul. Toate acestea reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zilnic. La rândul lui, cadrul didactic este pus în situaţia de a opta între continuarea demersului său educaţional în mod conservator, folosind metodele tradiţionale, ignorând tendinţele de schimbare sau acceptarea provocării şi implementarea în acelaşi timp a noilor tehnologii în activitatea sa didactică.
În cadrul orelor de cultură generală, instrumentele TIC facilitează procesul de predare-învăţare şi uneori chiar şi evaluare ( dacă ne gândim la teste alcătuite cu ajutorul calculatorului, la imprimanta sau scannerul care ne ajută să multiplicăm testele, fişele de lucru) ne oferă posibilitatea de a căuta informaţii folosind motoarele de căutare (program căutător, care se conectează la Internet în mod automat şi frecvent şi care stochează titlul, cuvinte cheie şi, parţial, chiar conţinutul paginilor web într-o bază de date./Google, Yahoo, Oracle, Bing, MSN, etc.), ne învaţă a colecta şi procesa într-o modalitate corectă informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. De asemenea se dezvoltă abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe; abilitatea de a accesa,de a căuta şi a folosi servicii bazate pe internet. Utilizarea mijloacelor TIC sprijină dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi în acelaşi timp dezvoltă o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă.
Elevul poate face prezentări Power Point, la finele unui modul, sau lecţii parcurse (Microsoft PowerPoint este un program de birotică, lansat de Microsoft care face parte din suita de programe Microsoft Office, utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice). Atât elevul cât şi profesorul, poate folosi editorul de expresii matematice, editorul de ecuaţii matematice, poate insera formule matematice, cu ajutorul editorului de ecuaţii, se pot insera mai multe categorii de simboluri matematice, care nu sunt disponibile ca simboluri standard: sume, radicali, fractii, integrale, matrici, operatori matematici etc, astfel se pot redacta probleme interesante de matematică şi nu numai. Elevul poate intra în laboratorul virtual de pe platforma http://escoala.edu.ro/labs/#, unde la orele de chimie, biologie, fizică, poate participa la experienţe deosebit de interesante.
La orele de limba şi literatura română şi limbi străine, se pot accesa şi consulta cărţi din biblioteci virtuale (http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-Nationala-s135-ro.htm), prin aplicaţia i-book elevii interesaţi pot descărca pe tablete cărţi de specialitate. În cadrul orelor de istorie se pot face vizite prin muzee prin aplicaţii 3D (http://www.redescoperaistoria.ro/en/2014/02/24/turul-virtual-in-3d-al-muzeelor-din-romania/). La orele de geografie se pot efectua plimbări pe tot globul pământesc cu aplicaţia (https://www.google.com/maps/streetview/), se pot accesa teste online (http://www.ebacalaureat.ro/teste-online/geografia+romaniei), se pot aduna informaţii legate de aşezarea geografică, fauna, flora unor locuri necunoscute şi îndepărtate pentru ei, folosind aplicaţia http://googleearthonline.blogspot.ro/.
Se pot face pregătiri la disciplinele de bază, pentru examenul de Bacalaureat Naţional , precum şi pentru examenul de Evaluare Naţională folosint subiectele şi baremele de corectare, de pe http://subiecte2016.edu.ro/2016/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/.Se pot accesa legislaţiile în vigoare atât pentru organizarea şi funcţionarea procesul instructiv-educativ cât şi legi cu caracter informativ. În activitatea de dascăl, cu ajutorul unui calculator se pot elabora şi redacta planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub forma de fişiere, pot fi periodic actualizate. De asemenea se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări multimedia), se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete. La realizarea unor referate de specialitate se pot aduna materiale deosebite şi diversificate de pe unele site-uri cum ar fi http://www.studentie.ro/referate, www.didactic.ro, http://www.referat.ro/,http://referat.clopotel.ro/,http://www.preferate.ro/,http://www.e-scoala.ro/referate/, http://www.referate-scolare.ro/,.
Profesorii interesaţi pot participa la cursuri de perfecţionare online gratuite prin intermediul unor platforme cum ar fi (http://www.infoeducatia.ro/, http://www.eurocor.ro/newsletter.php, http://www.elearning.ro/, http://iteach.ro/pagina/21495/). Elevii sub coordonarea şi controlul profesorului pot participa la proiecte educaţionale internaţionale cum ar fi proiectele eTwinning, proiecte tematice sau artistice postate pe platforma http://europacasanoastra.ro/, sau http://education.inflpr.ro/ro/IBEST.htm., proiecte de lecții de pe www.didactic.ro.
La ora de limba română, se poate favoriza utilizarea mesajelor instante, similare comunicării prin intermediul chat room prin care, elevii pot să comunice unii cu ceilalţi şi în afara sălii de clase; primesc aprecieri cu privire la produsele la care lucrează; exersează comunicarea utilizând limbajul scris; se implică în discuţii interactive, la distanţe mai mari; colaborează împreună la un proiect, în timp real, în grupuri sau perechi; schimbă informaţii bazate pe texte scrise, documente şi alte resurse interesante. Publicaţiile electronice - afişe, prezentări, publicaţii (ziare, broşuri, buletine informative), bloguri sau site-uri - create de elevi pe în timpul unei unităţi de învăţare, este un model de integrare creativă a TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Conversaţia euristică poate fi susţinută, pe tot parcursul orei, de o serie de resurse TIC. Tabla interactivă Smart Board este una dintre ele, succesiunea de întrebări puse poate fi dirijată şi de impactul vizual. Această tablă nu a fost creată pentru a sta în fiecare clasă. Cel puţin deocamdată. Iată cum ar arăta o analiză SWOT a influenţei mijloacelor TIC
Punctele tari
-în județul noastru, o mare parte din populaţie vorbește mai multe limbi, ceea ce determină o creştere continuuă a numărului specialiştilor în domeniul Tehnologiilor Informatice și al comunicațiilor, care cunosc limbaje moderne de programare, utilizează baze de date, etc. Mulţi din aceştia au experienţă de muncă în companii străine TIC, având șansa să-şi perfecţioneze mereu capacităţile;
-prin utilizarea TIC se dobândeşte o eficientizare a procesului educaţional;
-aproape toate unităţile de învăţământ posedă laboratoare de informatică sau cel puţin un calculator la dispoziţia cadrelor didactice;
-programele de formare continuă a profesorilor includ utilizarea echipamentelor noi, a calculatoarelor, fapt care duce la modernizarea modului de lucru al profesorilor; elevii vor fi deja familiarizaţi încă din şcolile gimnaziale cu ceea ce înseamnă informaţie, a informa, a se informa, a selecta; îşi vor putea forma o viziune complexă asupra lecțiilor învăţate, datorită surplusului de informaţie găsit pe internet, care le permite cunoaşterea unui lucru din mai multe puncte de vedere, abordarea unei teme din perspectiva mai multor critici;
-lărgirea orizontului cunoaşterii, elevul nu se mai limitează la cunoştinţele pe care i le transmite profesorul. Elevul are șansa, posibilitatea de a găsi argumente pentru a-ţi susţine propriile idei, păreri, opinii.
-cunoaşterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoştinţe într-o perioada mult mai scurtă, dacât prin modalităţi care nu includ folosirea mijloacelor TIC.
Punctele slabe
-majoritatea profesorilor din sistem nu au abilităţi suficiente de utilizare a resurselor TIC în educaţie;
-capacitatea pieţei locale de absorbţie a serviciilor şi produselor TIC este momentan redusă, fapt cauzat de nivelul redus de conştientizare şi cunoaştere a beneficiilor TIC, precum şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei datorită salariilor mici;
-lipsa motivaţiei cadrelor didactice pentru utilizarea TIC la orele de curs;
-teama de nou care poate produce reticența profesorilor de a-și înlocui propriile metode conservatoare cu cele moderne, facilitate de mijloacele TIC;
-imposibilitatea desfăşurării în cele mai bune condiţii a lecţiilor în eventualitatea lipsei temporare a energiei electrice;
-necesitatea aprofundării unor noţiuni teoretice pentru a putea folosi corect mijloacele de informare computerizată;
Oportunităţi
-piaţa serviciilor și produselor TIC înregistrează o continue de creştere.
-sporeşte ponderea utilizatorilor tineri de Internet, ceea ce pregătește o nouă generaţie iniţiată în folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Un impact pozitiv, in acest sens, il au centrele de pregătire on-line, publicarea cărţilor digitale, apariţia tabletelor;
-colaborarea cu alte unităţi şcolare din ţară sau chiar din alte ţări; realizarea unor parteneriate interşcolare;
-posibilitatea efectuării procesului de predare-învăţare între mai multe persoane din locaţii diferite (prin intermediul Skype);
-posibilitatea învăţării redactării unor texte nonfuncţionale prin completarea unor formulare găsite on-line (CV european);
-elevii vor învăţa încă de la o vârstă fragedă cum să realizeze documente în diferite programe (Word,Excel), cum să se documenteze (dicţionare on-line Google, Bing), cum să-şi selecteze informaţia în funcţiile de nevoile lor la un moment dat;
-TIC sporeşte libertatea de a fi informat, libertatea de a-ţi alege informaţia dorită; ajută şi la dezvoltarea creativităţii, imaginaţiei, inteligenţei; încă de mici copilaşii înlocuiesc hârtia şi creioanele colorate cu anumite programe care le permit acelaşi lucru de exemplu aplicația Paint.
-participarea la cursuri on-line, pregătirea elevului, viitor adult, pentru a deveni un individ care să se poată integra cu uşurinţă în societate (obţinerea unor burse şcolare în urma efectuării unor examene on-line, efectuarea unor cursuri de formare profesională, de formare continuă a cadrelor didactice şi nu numai);
Ameninţări
-persistă încă mari discrepanțe, diferențe, între mediul rural și urban, precum şi între diferite categorii sociale. Prin urmare nu există acces la TIC pentru toată populaţia ţării în egală măsură (şi aici mă refer la şcolile din mediul rural, cu o situaţie financiară precară);
-preţul acestor tehnologii este destul de ridicat în comparaţie cu salariile din economia naţională, ceea ce determină efectuarea de reparaţii a mijloacelor TIC în baza unor costuri ridicate, ceea ce împiedică cumpărarea mijloacelor noi de informare;
-cadrele didactice de vârsta a doua şi a treia sunt prea puţin informate în domeniul respectiv, nu conştientizează încă numeroasele avantaje pe care le oferă utilizarea computerului şi Internetului.
-deseori fondurile alocate achiziţionării de echipament şi soft educaţional necesare sistemului educaţional sunt nealocate sau insuficiente;
-dacă este folosită prea des aceeaşi metodă sau dacă instrumentele TIC nu sunt folosite corespunzător vor favoriza monotonia, plictiseala, neînţelegerea noţiunilor, îngreunarea procesului de predare-învăţare;
-obţinerea unor rezultate mai slabe la evaluare, datorită incapacităţii elevilor de a folosi corespunzător mijloacele TIC; Diminuirea capacităţii de exprimare orală;
BIBLIOGRAFIE:
1.Albulescu, I; Albulescu, Mirela, 2000, Predarea şi învăţarea disciplinelor socioumane, Editura Polirom, Iaşi
2. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
3.Bernat, Simona, 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca
4. Salade Dimitrie (coord.), Sinteză de pedagogie contemporană. Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
5. Cerghit, I, 2006, Metode de învăţământ, , editura Polirom, Iaşi
6. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
7.Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
8.Moise, C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ankarom, Iaşi
9.Văideanu, G., 1986, Pedagogie- ghid pentru profesori, ed. Universitpţii Al. I. Cuza, Iaşi.
10. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
0. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.