Se impune mai întâi să precizăm termenul de laboralorul de matematică şi conceptul de matematică.
MATEMATICĂ - Ştiinţă care studiază, cu ajutorul raţionamentului deductiv, proprietățile entităților de natură abstractă (ex. numere, puncte, mulțimi etc.), precum și relațiile dintre acestea. Noțiunile cu care operează matematica sunt obținute prin abstractizarea proprietăților calitative specifice ale obiectelor și fenomenelor din lumea înconjurătoare, nedepinzând deci de conținutul concret al acestora. Definirea noțiunilor şi a relațiilor dintre ele se face cu precizie maximă, iar concluziile şi rezultatele la care se ajunge sunt valabile numai dacă au fost riguros demonstrate. Știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale.
Noi înţelegem prin “Laboratorul de matematică” ,în sensul larg al cuvântului,o structură şi o metodă de realizare a conexiunii învăţământ-cercetare-producţie. Aceasta presupune realizarea unei multiple colaborări între şcoală şi specialişti şi din institutele de cercetare.Pentru a stabili principalele obiective ale învăţământului matematic în liceu, considerăm că trebuie să avem în vedere două aspecte deosebit de importante,care determină necesitatea învăţării matematicii.
1.-Matematica este necesară în practică, atât în viaţa cotidiană, cât şi în industrie, economie , viaţa ştiinţifică,etc.
2.-Matematica,ca şi celelalte discipline de învăţământ,trebuie să contribuie la formarea omului pentru viaţă, ea trebuie să uşureze gândirea logică, să înlesnească participarea la fluxul cultural general şi chiar să uşureze înţelegerea aprofundată a unor fenomene ce pun bazele trăsăturilor intelectuale şi morale ale elevilor. Deci în procesul de învăţământ, matematica trebuie privită ca o activitate culturală aşa cum privim literatura, muzica, arta.
În stabilirea obiectivelor învăţământului matematic trebuie să avem în vedere şi faptul că imensa majoritate a elevilor de azi vor utiliza într-un mod sau altul matematica în viitoarea lor meserie.
Învăţarea matematicii apare în etapa actuală ca o necesitate socială, iar învăţământul trebuie să satisfacă această exigenţă, să găsească procedee şi mijloace care să asigure optimizarea procesului de învăţare a matematicii.Laboratorul de matematică trebuie să aibă această menire.
Principalele obiective ale învăţământului matematic liceal, pe care le-am avut în vedere la amenajarea laboratorului au fost:
a.) -optimizarea procesului de învăţare a matematicii şi de formare a gândirii ştiinţifice, logice la elevi.
b.) -activiţarea elevilor în însuşirea matematicii prin promovarea folosirii în lecţii a unei tehnologii didactice moderne, atât sub aspectul procedeelor didactice cât şi a mijloacelor de învăţământ integrate.
c.) -înlesnirea înţelegerii aprofundate a legăturii dintre matematică şi practică,îndeosebi prin sprijinul acordat procesului de instruire tehnico-productivă a elevilor din învăţământul profesional şi liceele tehnologice.
d.) -ridicarea eficienţei contribuţiei matematicii liceale la formarea gândirii logice,la dezvolarea capacităţii de creaţie,la lărgirea orizontului de cunoaştere al acestora.
CONCEPŢIA DE ORGANIZARE A LABORATORULUI DE MATEMATICĂ
Scopul organizării laboratorului de matematică este acela de a optimiza procesul de însuşire integrală a programei şcolare liceeale la disciplina matematică.Acest scop esenţial este privit atât sub aspectul punerii la dispoziţia profesorului de matematică a unor procedeee şi mijloace de învăţământ, care contribuie la ridicarea eficienţei în predarea matematicii, cât mai ales, de veni în sprijinul elevilor, prin activităţi matematice care să contribuie la o mai bună înţelegere a matematicii, la ridicarea eficienţei procesului de învăţare a matematicii.
Plecând de la scopul urmărit avem în vedere caracterul funcţional care trebuie să aibă laboratorul de matematică şi anume:
1.Funcţionalitatea pentru elevi
-Laboratorul de matematică este conceput ca un adevărat loc de muncă pentru elevi să le ofere acestora posibilitatea învăţării matematicii prin acţiune, prin construire efectivă, să le înlăture dificultăţile de înţelegere a diferitelor cunoştinţe matematice să le-o facă plăcută, să-i cointereseze într-un studiu individual aprofundat şi creator, asigurându-i-le totodată satisfacţia rezultatelor muncii lor.
2.Funcţionalitatea în activitatea profesorului
-Laboratorul de matematică este astfel conceput încât , în predarea lecţiei , în timpul activităţii nemijlocite a profesorului cu elevii, accesibilitatea înţelegerii de către aceştia a cunoştinţelor de matematică să fie mult sporită. Prin utilizarea unor procedee active de învăţare şi a mijloacelor de învăţământ integrate, profesorul este continuu preocupat să pună pe elevi în faţa unor situaţii deschise, autentice matematice care constituie un stimulent al învăţării matematicii urmărind înlăturarea pe cât posibil a lecţiei clasice care limitează activitatea elevilor la parcurgerea unor secvenţe predeterminate, în care fiecare act îl sugerează pe celălalt într-un mod determinat mecanic.
AMENAJAREA ŞI DOTAREA LABORATORULUI DE MATEMATICĂ
1. Mobilierul din sala de clasă trebuie să fie funcţional şi comod pentru elevi, sala de clasă trebuie să fie spaţioasă, bine iluminată, aerisită, temperatură plăcută.Băncile trebuiesc în aşa fel aranjate încât să se asigure vizibilitatea la tablă, pentru o lecţie normală,aşezarea lor trebuie să asigure activitatea pentru grupe de 2,4,6 elevi.Tabla poate fi albă sau neagră, dar de preferinţă dublă, deoarece activitatea la ora de matematică presupune mult scris, rezolvare de exerciţii, aplicaţii deja rezolvate..
Laboratorul de matematică trebuie să fie atât depozit pentru materialele didactice precum şi birou pentru profesorul care trebuie să-şi pregătească lecţiile sau activitatea ce urmează să fie efectuatte cu elevii la ora de matematică.
Mobilierul trebuie să asigure depozitarea materialelor didactice.Este bine existenţa unei mici biblioteci cu manuale,culegeri de exerciţii şi probleme de matematică.
2. Dotarea laboratorului de matematică,ete un proces continuu care se realizează atât prin procurarea mijloacelor de învăţământ integrate şi a echipamentelor tehnice-cât şi cele realizate de diferite cadre didactice sau elevi.Materiale educaţionale se pot confecţiona şi în cadrul unor activităţi extracurriculare,în cadrul unor proiecte educaţionale,în cadrul unor cercuri şcolare,în saptamâna Şcoala altfel.Procesul de învăţământ ca un act de comunicare, devine mai receptat, mai atractiv, mai de substanţă şi mai eficient dacă foloseşte mijloace de comunicare, denumite mijloace didactice ( mijloace de învăţământ).
Conceptul de mijloace de învăţământ în laboratorul de matematică
În pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice şi de mijloace didactice( de învăţământ).
-Materiale didactice-Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte,produse documente şi instrumente naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării, pentru îndeplinirea unor obiective instructiv- formativ-educative.Exemple de materiale didactice:roci, plante , animale, piese, dispozitive, unelte, maşini-unelte, instalaţii tehnice, reprezentări grafice, reprezentări audio-vizuale, instrumente logico-matematice şi informatice .
-Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate,sisteme tehnice,iconice, audio-vizuale ideatice,informatice,virtuale care mijlocesc (mediază) comunicarea (transmiterea) conţinuturilor în scopuri instructiv-educative. Se pot menţiona în acest sens:aparatele care valorifică unele date audio, cum sunt înregistrările sau emisiunile sonore prin intermediul magnetofonului, radioului, precum şi al aparatelor care valorifică datele video(materiale didactice proiectabile) aşa cum sunt: epidiascopul, retroproiectorul, televizorul, simulatoarele , calculatoarele,precum şi uneltele, instalaţiile, sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de învăţământ.În practică, folosirea mijloacelor didactice se face prin îmbinarea mijloacelor intuitive cu instrumentul logico-matematic şi acţiunea.În contextul acestui demers didactic, ele au calitatea de a evidenţia date şi informaţii variate şi specifice, privind aspectele fizice şi ideatice, structura, funcţionalitatea obiectelor,fenomenelor şi proceselor studiate, uşurând în acelaşi timp,înţelegerea, asimilarea şi aplicarea cunoştinţelor.
Dotarea laboratoarelor de matematică atât prin procurarea de mijloace de învăţământ şi de echipamente tehnice cât şi în ceea ce priveşte confecţoinarea acestora,se face urmărindu-se programa şcolară de matematică pentru licee învăţământ de zi şi seral, călăuzinşi de scopul principial,acela de a optimiza procesul de însuşire integrală a acestei programe şcilare de către elevi.
Pe linia asigurării funcţionalităţii maxime,pentru elevi, a laboratoarelor de matematică în scopul însuşirii cunoştinţelor prevăzute de programa şcolară pentru licee,materiale din dotarea laboratorului se împart în următoarele categorii.
1.-Materiale clasice şi moderne necesare studierii geometriei plane şi în spaţiu,studierii algebrei,analizei matematice şi calcului probabilităţilor.
2.-Echipamnte tehnice (audio-vizuale) şi mijloace de învăţământ integrate (pe suport digital, materiale grafice)
3.-Aparate şi instrumente care asigură legătura dintre matematica predată în liceu şi instruirea tehnoco-practică a elevilor.
4.-Maşini şi aparate care ilustrează adevăruri matematice şi principii matematice în acţiune , punând în evidenţă importanţa matematicii în construcţia acestora dar şi importanţa lor pentru practică, pentru economie (rigla de calcul,calculatorul)
5.Biblioteca de matematică.În organizarea acesteia urmărim să asigurăm un fond de cărti rare(în special culegeri de exerciţii şi probleme de matematică,ghiduri matematice,tabele matematice uzuale)colecţia “Gazeta de matematică” şi alte reviste ce conţin probleme propuse sau rezolvate de matematică.
În acelaşi timp ,urmărim să asigurăm fişe cu probleme pentru toate capitolele din programa şcolară de matematică .
Aceste fişe să conţină probleme propuse care să aibă corespondente separat fişe cu indicaţii şi soluţii,astfel ca elevul,dacă întâmpină greutăţi,în rezolvarea unei probleme să recurgă la indicaţiile date şi în ultima instanţă la fişa cu rezolvarea integrală a problemei.
O categorie de fişe o constituie cele cu probleme propuse la diferite olimpiade şi concursuri matematice din ultimii ani,chiar exerciţii şi probleme date la examenul de bacalaureat la disciplina matematică şi concursul de admitere în învăţământul superior,la diferite facultăţi.
De asemenea , se pot realiza prezentpri Power Point cu diferite teoreme,demonstraţii de teoreme ,grafice, care să asigure funcţionalitatea laboratorului de matematică în munca profesorului de matematică. Pentru fixarea deprinderilor de calcul şi raţionamentelor matematice se pot realiza fişe care să prezinte exerciţii şi probleme , ilustrând diferite grade de dificultate , greşeli tipice, puncte sensibile într-o demonstraţie , modul în care într-o demonstraţie intervine aplicarea unor cunoştinţe anterioare şi cum se ţine seama de acestea.
Se pune accent de asemenea pe folosirea metidelor şi procedeelor cele mai adecvate în timpul procesului de predare a matematicii(expunerea,conversaţia, demonstraţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, lucrări individuale, folosirea mijloacelor audio-vizuale, digitale, activităţi dirijate cu mijloace de învăţământ).
Se pot realiza de către elevi materiale ce cuprind curiozităţi matematică, întămplări cu şi despre matematicieni, se pot realiza panouri despre mari matematicieni, se pot prezenta citate ale unor matematicieni celebri.
ACTIVITĂŢI CE SE REALIZEAZĂ ÎN LABORATORUL DE MATEMATICĂ
Profesorii de matematică urmăresc ca prin activităţile lor să asigure însuşirea cunoştinţelor de matematică ,formând la elevi deprinderea de a observa,clasifica, şi a ordona,deprinzându-i cu rigoarea în gândire,cu analiza problemelor în mod cauzal, cu legătură indisolubilă dintre cunoştinţele matematice şi activitatea practică în atelierele şcolare.
1.) Lecţia-la diferite teme din programa şcolară în care sunt folosite metode şi procedee de predare,precum şi echipamente tehnice adecvate
2.) Lecţii de sinteză-la sfârşit de capitol din programa şcolară sau la legat de fixarea unor cunoştinţe,unor deprinderi de calcul sau raţionamente în rezolvarea unor exerciţii şi probleme.Pentru ilustrarea legăturilor dintre cunoştinţele de matematică asimilate la un anumit capitol şi cunoştinţele primite la disciplinele tehnicesau practice din atelier.
3.) Lecţii demonstrative(lecţii deschise)-la nivel de Comisie Metodică,la nivel de Cerc Pedagogic.Activităţi de perfecţionare a profesorilor de matematică din liceu,schimburi de experienţe cu alte catedra.
4.) Lecţii de examinare prin teste-a elevilor.Folosind proiecţia unei probleme,exerciţii sau fişe,elevii sunt puşi în situaţii de a da soluţii sau a corecta anumite greşeli.
5.) Cercuri de elevi-rezolvarea de exerciţii şi probleme cu grade de dificultate ridicate,formarea priceperilor şi deprinderilor de calcul
6.) Sala de studiu
7.) Sala pentru activităţi matematice recreative.
Întocmit
Bronţ Viorica Cornelia
Bibliografie
1.Matematica în învăţământul gimnazial şi liceal-Laboratorul de matematică-Articole metodice-Idei şi probleme ;Acad.Nicolae Teodorescu,Prof.Stefan Kadar;Baia Mare 1979,Biblioteca SSMR