Test - Unitatea V, Calatoresc prin basme (numeral, basm)

                                                                   TEST - clasa a V-a

Unitatea V - Călătoresc prin basme                                                            Nume:

                                                                                                                           Clasa:

 I. Stabileşte valoarea morfologică a cuvântului „un” din cele două propoziţii:       2x3p = 6p

a) Am citit o poveste frumoasă. .......................................................................

b) Maria mi-a oferit o carte şi două pixuri   .......................................................................

II. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:                                     4x3p = 12p

1. În propoziţia: Primei fete i-am dat premiul, numeralul este:

           a) subiect;                      b) atribut;                            c) predicat.

2. În enunţul: A doua şi a treia fată au primit doar o carte, numeralele sunt:

           a) cardinale;                  b) ordinale;                      c) cardinal şi ordinal.

3. Cuvântul un din enunţul Am un iepuraş şi două pisici de pluş este:

           a) articol nehotărât;       b) numeral cardinal;         c) prepoziţie.

4. Se scrie corect:

           a) paisprezece;                  b) patrusprezece;              c) şasezeci;

           a) a cincea;                       b) al cincelea;                    c) a cincia;

           a) şaptisprezece;               b) şaizeci;                         c) optusprăzece.

           III. Scrie cu litere numeralele: 87, 18, 3553, 192, 16.                                     5x3p = 15p                                                            

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................           

           IV. Completaţi spaţiile punctate cu numeralul potrivit:                                7x3p = 21p                                               

           Numerale cardinale: După ora ..............................(12)  cele (22)........................................ concurente din echipa de majorete vor participa la ............................................... (2) competiții. ..............................................  (21) concurenți au obtinut rezultate foarte bune.

           Numerale ordinale: ..............................................(2) concurs se va desfăşura în centrul oraşului, iar ....................................(1) competiţie va avea loc la Stadionul Olimpia. Echipa care este reprezentanta oraşului nostru este ....................................................(18) în concurs.

           V. Foloseşte cuvȃntul „un” cu două valori morfologice diferite şi precizează-le.

                                                                                                                                       2x3p = 6p              

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

            VI. Demonstrează că fragmentul de mai jos aparține unui basm (defineşte basmul – 5p, notează trăsăturile basmului identificate în fragment – 10 p şi susține-le cu exemple din textul dat – 10p).  30p          

        A fost un împărat şi se numea împăratul Roşu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, nişte zmei furaseră soarele şi luna de pe cer.

        Trimise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea de ştire tuturor că oricine se va găsi să scoată soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă şi încă jumătate din împărăţia lui, iară cine va umbla şi nu va izbândi nimic, acela să ştie că i se va tăia capul […].

         Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu. Auzind şi el de făgăduinţa împărătească, […] plecă şi el la împăratul să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărăteşti îi ducea la împăratul ca să-i taie, pentru că fugiseră de la o bătălie […].

        El îşi puse nădejdea în întâmplarea aceasta şi îşi zise: „[…] De voi izbuti să înduplec pe împăratul a ierta pe aceşti oameni de la moarte, mă voi încumeta să mă însărcinez şi cu cealaltă treabă”[…].

        Înfăţişându-se la împăratul, atâtea îi povesti, aşa cuvinte bune şi dulci scoase şi atâta meşteşug puse în vorbirea sa, încât şi împăratul crezu că pe nedrept ar fi să omoare pe acei oameni […] şi Greuceanu, mergând a doua oară la împăratul, grăi cu cuvintele lui mieroase cele următoare:

        – Mărite doamne, să trăieşti întru mulţi ani pe luminatul scaunul acestei împărăţii. Mulţi voinici s-au legat către măria ta să scoată de la zmei soarele şi luna pe care le-a hrăpit de pe cer, şi ştiu că cu moarte au murit, fiindcă n-au putut să-şi îndeplinească legămintele ce au făcut către măria ta. Şi eu, mărite doamne, cuget a mă duce întru căutarea acestor tâlhari de zmei, şi mi-ar fi voia să-mi încerc şi eu norocul […].

        Se învoiră, şi peste câteva zile şi plecă […]. Greuceanu luă cu dânsul şi pe fratele său şi merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la Faurul-pământului, cu care era frate de cruce. Acest faur, fiind cel mai mare meşter de pe pământ, era şi năzdrăvan […]. Trei zile şi trei nopţi au stat închişi într-o cămară Greuceanu cu Faurul-pământului şi se sfătuiră […].

        Iară Greuceanu şi frate-său merseră cale lungă, şi mai lungă, până ce li se făcu calea cruci […]. Mai nainte d-a se despărţi, îşi împărţiră câte o basma şi se înţeleseră zicând: „Atunci când basmalele vor fi rupte pe margini, să mai tragă nădejde unul de altul că se vor mai întâlni; iară când basmalele vor fi rupte în mijloc, să se ştie că unul din ei este pierit". Mai înfipse şi un cuţit în pământ şi ziseră: „Acela din noi, care s-ar întoarce mai întâi şi va găsi cuţitul ruginit să nu mai aştepte pe celălalt, fiindcă aceasta însemnează că a murit" […]

        Iară Greuceanu se duse, se duse pe o potecă care-l scoase tocmai la casele zmeilor, aşezate unde-şi înţărcase dracul copiii. Dacă ajunse aici, Greuceanu se dete de trei ori peste cap şi se făcu un porumbel. Vezi că el ascultase năzdrăvăniile ce-l învăţase Faurul-pământului. Făcându-se porumbel, Greuceanu zbură şi se puse pe un pom care era tocmai în faţa caselor.

        Atunci, ieşind fata de zmeu cea mare şi, uitându-se, se întoarse repede şi chemă pe mumă-sa şi pe soră-sa cea mică, ca să vină să vază minunea. Fata cea mică zise:

        – Măiculiţă şi surioară, pasărea asta gingaşă nu mi se pare ogurlie pentru casa noastră. Ochii ei nu seamănă a de pasăre, ci mai mult seamănă a fi ochii lui Greuceanu cel de aur […].

        Pasămite aveau zmeii cunoştinţă de vitejia lui Greuceanu.

        Apoi intrară câteştrele zmeoaicele în casă şi se puseră la sfat.

        Greuceanu numaidecât se dete iarăşi de trei ori peste cap şi se făcu o muscă şi intră în cămara zmeilor. Acolo se ascunse într-o crăpătură de grindă de la tavanul casei şi ascultă la sfatul lor.

(Greuceanu, cules de Petre Ispirescu)

Îmi acord nota ...............                                                                               Oficiu 10 puncte                                                                                                     

                                                                             Succes!