Doi parteneri, același scop-educarea copiilor

Atenție: Resursele nou adăugate vor fi publicate după ce au fost revizuite.

Realizat de Mihaela Florica la data 14 Sep 2019 - 15:15.

PREZENTAREA PROIECTULUI:

Argument:

«Eu sunt copilul.Tu ții în mâinile tale destinul meu.Tu determini, în cea mai mare

măsură,dacă voi reuși sau voi eșua în viață ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă

îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! »

Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor. Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit, gata să înfrunte problemele inerente ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate, să facă faţă cerinţelor acesteia.

Indiferent de mediul economic, etnic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri în educaţia copiilor lor, rezultatele determină performanţa elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, scăderea fenomenului delincvenţei. Şcoala trebuie să-i încurajeze pe părinţi să le devină parteneri, să poată lua împreună decizii cu privire la educaţia copiilor.

Acest parteneriat încurajează familia să stabilească ţelurile de atins pentru copiii lor, iar şcoala să stabilească obiectivele pentru obţinerea succesului şcolar.

Parteneriatul se constituie ca un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea autorităţilor locale cu şcoala şi implică colaborarea acestora în activităţile şcolare, nu numai sub aspect economic, respectiv de a participa, susţine şi evalua eforturile şi acţiunile financiare ale şcolii, ci şi sub aspect educaţional-cultural.

Se apropie cu paşi repezi începerea unui nou an şcolar, moment în care cei mici, dar şi cei mari, vor începe sau vor continua aventura cunoaşterii în cadrul şcolii.

Pentru părinţi e momentul în care ei trec de la statutul de primi educatori ( familia fiind prima şcoală a copiilor) la cel de parteneri ai şcolii. Aceasta nu înseamnă că rolul părinţilor în educaţia copiilor s-a încheiat, ci doar că începe o nouă etapă în care părintele împarte acest rol cu învăţătorul, iar mai târziu cu profesorii. Părinţii continuă educaţia copiilor în familie, dar odată cu începerea şcolii apare nevoia de colaborare cu aceasta, chiar de implicare activă în cadrul ei.

Atunci când cele două medii educaţionale ( şcoala şi familia) se completează şi se susţin, ele pot asigura într-o mare măsură o bună integrare a copilului în activitatea şcolară, dar şi în viaţa socială. Cercetările realizate în domeniul educaţiei arată că, indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor, se observă o îmbunatăţire a performanţelor elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, precum şi reducerea ratei de abandon şcolar sau chiar a scăderii delicvenţei juvenile.

Implicarea părinţilor în educaţia şcolară a copiilor are la bază cîteva principii esenţiale:

Părinţii, indiferent de etnie, statut socio-economic sau pregătire educaţională, sunt un element cheie în educaţia propriilor copii.
Părinţii doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
Toţi copiii pot învăţa.
Elementul principal este copilul şi realizările sale.
Şcoala nu este singura responsabilă pentru rezultatele şcolare ale copilului.
Fiecare cadru didactic este un specialist în domeniul său, oferind astfel copiilor informaţii relevante şi accesibile vârstei.

Ca parteneri într-o relaţie, este normal ca părţile implicate să aibă anumite aşteptări una faţă de cealaltă.

În cei peste 24 ani de experienţă ca învăţător, am observat că există un set comun majorităţii părinţilor, în ceea ce priveşte aşteptările lor privind activitatea cadrelor didactice. Iată câteva dintre ele:

- să fie sensibili la nevoile, interesele şi talentele speciale ale copiilor;
- să stabilească cerinţe şcolare identice pentru toţi copiii;
- să manifeste entuziasm în educarea copiilor;
- să-i ajute pe copii să-şi sporească stima de sine;
- să întărească discipina copiilor;
- să comunice des şi deschis cu părinţii;
- să ofere recomandări privitoare la modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să înveţe.

De asemenea, cadrele didactice au anumite aşteptări din partea părinţilor:

să creeze copiilor oportunităţi de învăţare (un mediu sigur de dezvoltare fizică şi psihică);

să susţină scopurile, regulile şi politica şcolii;
să sublinieze în discuţiile cu copiii, importanţa educaţiei pentru viaţă;
să-şi accepte responsabilitatea de părinte, fiind un bun exemplu;
să-i ajute pe copii să realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele extraşcolare;

să-i înveţe pe copii auto-disciplina şi respectul pentru cei din jur;
să-i încurajeze pe copii să fie cât mai buni (să se autodepăşească) şi să-şi stabileacă scopuri realiste;

să comunice des şi deschis cu cadrele didactice (fără a jigni sau a critica

competenţa profesională a acestora).

Oricare ar fi aşteptările, esenţială este încrederea. Părinţii trebuie să aibă încredere în cadrele didactice, dar şi să aibă grijă să nu proiecteze asupra copiilor propriile amintiri neplăcute pe care le-ar putea avea din perioada şcolii. Ei trebuie să le recunoască cadrelor didactice un profesionalism pe care ei nu îl au, pedagogia fiind o adevărată meserie, nu doar o simplă ocupaţie.

În relaţia şcoală- familie pot apărea dificultăţi de ordin comportamental ( întâlnite atât la părinţi, dar şi la cadrele didactice) sau de ordin material (se cere un surplus de efort din punct de vedere material sau de timp). Aceste dificultăţi pot apărea din părerile diferite privind responsabilitatea statului şi a familiei cu referire la educaţia copiilor, impactul familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului, participarea la gestionarea şi procesul decizional din şcoală, dar şi randamentul pedagogic al cadrelor didactice sau lipsa de timp a părinţilor.

Pentru a nu se ajunge la asemenea dificultăţi, este de preferat ca părinţii să ia legătura cu şcoala nu doar atunci când sunt chemaţi la şedinţele cu părinţii sau atunci când copiii se confruntă cu anumite dificultăţi. Ei trebuie să participe la toate evenimentele importante ale şcolii (serbări, festivităţi, concursuri, spectacole, etc.), să uşureze misiunea educativă a şcolii prin continuarea educaţiei în cadrul familiei, dar şi să manifeste disponibilitate pentru participarea la cursuri cu caracter educativ realizate pentru părinţi.

Pentru a facilita comunicarea între şcoală şi familie, cadrul didactic poate să comunice cu părinţii prin e-mail, în cazul în carea aceştia dispun de un calculator conectat la internet, să efectueze vizite la domiciliul elevilor, să realizeze întâlniri după cursuri ori de câte ori se impune acest lucru, la o oră agreată de părinţi.

O altă piedică pusă în faţa parteneriatului şcoală- familie o reprezintă faptul că unele familii se simt neglijate sau nedorite, unele persoane putându-se simţi chiar intimidate de cadrul didactic. Una din cauze este educaţia limitată a părinţilor, sau chiar nivelul lor de alfabetizare. În această situaţie, cadrele didactice trebuie să înţeleagă nivelul de disponibilitate existent pentru implicarea părinţilor în activităţile şcolare, dar şi să-şi adapteze strategiile pentru a contribui la realizarea unui parteneriat reuşit între şcoală şi familie.

În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condiţii şi, implicit, succesul în viaţă, e nevoie ca toţi factorii implicaţi în procesul educaţional să formeze o echipă în care fiecare ştie ce are de făcut şi îi acordă partenerului respectul şi încrederea cuvenită.

Scopul: Comunicarea cu părinţii şi autorităţile locale în vederea reducerii abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile, a comportamentelor marginale, formarea la elevi a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei.

Participarea activă alături de şcoală a familiei şi autorităţilor locale în educarea copiilor prin implicarea acestora (părinţi, Poliţie,etc.) în activităţi şcolare şi extraşcolare.

Obiective generale:

Cunoaşterea de către părinţi a particularităţilor individuale şi de vârstă ale copilului;
Stimularea procesului de autocunoaştere pentru identificarea propriilor nevoi şi separarea acestora de nevoile copiilor şi managementul furiei;
Reducerea izolării părinţilor, prin relaţionarea cu alţi părinţi şi creşterea capacităţii de identificare a factorilor de sprijin pentru soluţionarea problemelor proprii;
Promovarea unor schimbări în mentalitatea tradiţională în raport cu poziția copilului în familie;
Implicare unui număr mai mare de părinţi, bunici sau alţi membrii ai comunităţii în educaţia copiilor;
Dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii.
Dezvoltarea la părinţi/bunici a unor abilităţi de bază de care au nevoie pentru a influenţa pozitiv comportamentul copiilor;
Dezvoltarea unor atitudini stimulative și suportive în rândul părinţilor, bunicilor, cadrelor didactice, asistenţi sociali;
Cunoaşterea unor metode şi procedee pentru a preveni agresivitatea copiilor;
Scăderea numărului de copii şi adolescenţi delincvenţi;
Evitarea eşecului şcolar;
Buna orientare şcolară şi profesională a copiilor.
Implicarea părinților în atragerea de resurse necesare unei mai bune desfășurări a actului educațional.

Obiective specifice:

a)Privind colaborarea dintre şcoală şi familie:

Formarea părinților în spiritul ideii de parteneri egali în educația copiilor;

Implicarea în cunoaşterea politicilor promovate de şcoală (alegerea opţionalelor, managementul clasei, programe şcolare, standarde de performanţă);
Cunoaşterea tehnicilor de abordare a unor discipline şi modul de intervenţie în pregătirea temelor, în dobândirea deprinderilor intelectuale;
Conştientizarea progresului sau eşecului copilului, a schimbărilor survenite în evoluţia lui, nevoile, încrederea în forţele proprii;

Îmbunăţătirea abilităţilor de consiliere şi relaţionare cu familia, îndeosebi cu familii în situaţii de criză;
Descoperirea de către părinţi a tipului de părinte pe care îl reprezintă, autocunoaşterea părinţilor;
Dialogul deschis între părinţi despre subiecte tabu privind climatul familial;
Organizarea activităţii extraşcolare, a timpului liber

b)privind colaborarea dintre şcoală şi familie:

Găsirea şi adoptarea unor strategii specifice de schimbare şi eliminare a comportamentului agresiv al elevilor;
Eliminarea violenţei în rândul elevilor ;
Participarea alături de şcoală la educarea elevilor in spiritul toleranţei;

Grupul ţintă:Părinți;Elevii din ciclul primar;Cadre didactice;Lectori invitaţi la activităţile directe cu părinţii (psihologi, medici, jurişti, profesori);Specialişti invitaţi (psihologi, medici, profesori, actori, preoţi, sociologi, reprezentanţi ai autorităţilor locale).
Beneficiarii direcţi şi indirecţi:

Direcți:Părinți;Școlarii Școlii Gimnaziale Izbiceni;Cadrele didactice.

Indirecți:Părinți;Reprezentanţi ai comunităţii locale;Parteneri.

Durata proiectului: An școlar 2018-2019, cu posibilitatea extinderii în timp

8. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului :

Părinţii copiilor vor fi informaţi privind rolul, importanţa familiei în educaţia şi dezvoltarea copilului, precum și protecția la condițiile societății;
Participarea cât mai multor părinți la viața școlii;
Îmbunătățirea relației părinte – copil;
Creșterea performanțelor elevilor ai căror părinți participă la proiect;
Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între cadrele didactice, părinți și prezentanți ai comunității;
Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii.
Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii.
Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi în educația copiilor.
Dezvoltarea unor atitudini și comportamente civice ale elevilor faţă de şcoală.
Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi.
Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei.
Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi în activităţile instructiv-educative.
Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii.
Diseminare, din experienţa trăită la „Doi parteneri, același scop-educarea copiilor”, în comunitate.

9.Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:

Pentru realizarea acestui proiect vor fi solicitati părintii elevilor, care vor avea un rol hotarâtor în reusita proiectului. Activitatea se va desfăsura în cadrul scolii.

Întâlnirea se va desfăşura lunar, pe o perioadă de un an şcolar, timp de o oră, moment în care se vor discuta temele propuse .

La finele fiecărei întâlniri, cadrele didactice anunţă teme pentru luna viitoare, pentru a le da posibilitatea părinţilor de a se pregăti cu materiale şi noutăţi.

Evaluarea proiectului de educare al părinţilor se realizează cu dificultate, neputând fi exact măsurabil. Lipsa unor rezultate imediate şi/sau spectaculoase nu trebuie însă să ne descurajeze.

În cazul în care suntem convinşi că activităţile au fost bine concepute şi organizate, dacă participarea a fost bună şi interesată, iar reacţiile participanţilor pozitive, putem să afirmăm că ne-am făcut datoria.

Propun următoarele instrumente necesare pentru o evaluare mai exactă a acestei activităţi:

prin testare periodică, prin intermediul unor “scale de evaluare a satisfacţiei/insatisfacţiei “ părinţilor, al unor “chestionare de (auto) evaluare şi interviuri (anchete de opinie) cu părinţii;
prin constatarea schimbărilor calitative produse în “relaţia cu copilul“;
prin efectele observate la nivelul copilului, ca o consecinţă a îmbunătăţirii actului educativ parental;
printr-un proces continuu de tip feedback, prin discuţii, dezbateri.

În concluzie, este greu de stabilit, în mod categoric, care părinte este bun şi care nu.

E riscant să afirmi că părinţii care au copii buni sunt la rândul lor părinţi buni, după cum se poate spune că nu sunt neapărat “răi” acei părinţi ai căror copii au înregistrat eşecuri mai mari sau mai mici.

10.Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului:director şcoală, secretar, învăţători, profesori, educatori, părinţi, psiholog,bibliotecar, administratori

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Olt;

Inspectoratul Şcolar judeţean Olt.

Programul de activităţi va fi stabilit în comun de cadrele didactice și părinți.

Programul poate suferi modificări pe parcursul anului, dacă este în interesul unei mai bune funcţionări.

Fiecare parte poate să vină cu completări sau cu modificări, cu condiţia să anunţe la timp.

În organizarea activităţii la clasă, va fi acceptată şi prezenţa părinţilor care doresc să participe sau să se implice.

La sfârşitul anului, se va face evaluarea activităţii de proiect.

11.Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului :

Activitatea proiectului va continua prin includerea acesteia în Planul Managerial al Şcolii în anii şcolari ce vor urma.

Exista posibilitatea ca părinții să solicite implicarea în proiecte viitoare. Extinderea parteneriatului la nivel de şcoală.

12.Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului: - în timpul proiectului şi după încheierea acestuia: se va utiliza CD-ul educativ „Doi parteneri, același scop-educarea copiilor”, pliante- „Pentru părinţi”, alte materiale de specialitate.