Învățarea prin cooperare, roluri în grup și tipuri de evaluare care păstrează elevul la școală
Prof. consilier Gavriluț Doina, CJRAE Alba
Prof. consilier Belașcu Alexandra, CJRAE Alba
Cursul ”Reaching, teaching and keeping our learners: Methods and approaches to reach and increase retention of disadvanteged learners” (Atingerea, predarea și păstrarea elevilor noștri: Metode și abordări pentru atingerea și creșterea gradului de retenţie a elevilor defavorizați)desfășurat în Iceland în 3-9 noiembrie 2019 a oferit profesorilor consilieri noi oportunități de dezvoltare. Formarea reprezintă o activitate din proiectul ”Together for life skills through green and incluzive education” câștigat și desfășurat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Alba și finanţat prin Granturile SEE – Mecanismul Financiar 2014-2021 – Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor din România.
Obiectivul principal al cursului a fost modul de abordare al elevilor cu risc și / sau defavorizați care participă la orice nivel sau tip de educație sau formare. Aceasta s-a realizat prin diferite metode de învățare cooperativă , învățare bazată pe proiecte și folosirea diferitelor modalități de evaluare.
Pornind de la întrebările:
- Cum putem ajunge la elevii dezavantajați?
- Cum ne putem structura lecțiile astfel încât să își dorească să participe la ore?
- De ce contează atitudinea profesorului atunci când avem de-a face cu o clasă diversă?
Temele abordate: educația interculturală, climatul clasei, sistemele de învățământ din Europa nivele de studiu, evaluări și abordarea elevilor cu CES, grupurile dezavantajate, interacțiunea elev-profesor, învățarea prin cooperare metode și activități, tipuri de evaluare, folosirea poveștilor în activitățile de la clasă, metodele folosite, atmosfera creată, personalitatea formatoarei, interacțiunea cu ceilalți formabili ne-au ajutat să răspundem la întrebările inițiale.
În prezentul articol vom aborda parte din vasta problematică învățată la curs, încercând să arătăm ce am învățat, simțit, aplicat, dezvoltat în perioada formării.
Vom arăta care este diferența dintre munca în grup (groupwork) și învățarea prin cooperare (cooperativ learning).
Munca în grup presupune ca sarcinile să nu fie structurate, participanții nu își cunosc rolurile și nu participă egal .
Învățarea prin cooperare presupune un grup structurat heterogen, cu roluri bine definite, toți membrii sunt responsabili și fiecare din grup trebuie să înțeleagă sarcina, care favorizează interacțiunea, cooperarea și varietatea abilităților și competențelor.
Structura este foarte importantă atunci când vorbim despre învățare prin cooperare. Este posibil să avem elevi care au un status scăzut în cadrul grupului și sunt ținuți deoparte de sarcină, dar de asemenea putem avea elevi care sunt anxioși și devin nervoși în situații necunoscute. Pentru acești elevi este foarte important să se cunoască ce se așteaptă de la ei, să știe cu exactitate ce anume se întâmplă pe parcursul sarcinii de echipă, la fel cum cunosc ce se întâmplă pe parcursul unei lecții tradiționale. Important este să se utilizeze anumite roluri predefinite și fiecărui membru al grupului să i se atribuie un rol cu anumite responsabilități.
Este important să cunoască exact de la început ce înseamnă aceste roluri, și ce se așteaptă din partea lor să facă. Rolurile sunt fixate și fiecare rol are o descriere, a responsabilităților celui care deține acel rol. Este interesant să se utilizeze activități scurte pentru a da posibilitatea elevilor să înțeleagă ce anume înseamnă aceste roluri, să le exerseze și apoi se pot trece la sarcini mai complexe de grup. Elevii vor înțelege că toate rolurile sunt la fel de importante, în egală măsură.
Exemple de roluri:
- Facilitator/Organizator: citește instrucțiunile cu voce tare; se asigură că toată lumea înțelege instrucțiunile, verificând și explicând din nou; se asigură că toți membri grupului participă și ascultă; este singurul care poate chema profesorul, dar doar dacă nimeni din grup nu cunoaște răspunsul.
- Reporter: prezintă membrii grupului și rolurile lor; notează răspunsurile grupului; discută cu membrii grupului ce anume va fi raportat și cum; organizează prezentarea grupului pentru clasă și se asigură că fiecare membru al echipei are o parte în prezentare.
- Armonizatorul: încurajează membrii grupului să își aducă contribuția la munca de echipă; îi încurajează să se ajute reciproc; se asigură că nimeni nu este dat deoparte; apreciază atunci când cineva vine cu idei bune; oferă feedback pozitiv.
- Responsabilul cu cronometrarea: dezvoltă un program al proiectului, astfel încât să poată să spună grupului cu exactitate când trebuie să termine de rezolvat fiecare etapă a proiectului, atenționează grupul când petrec prea mult timp asupra unei singure etape; împarte timpul egal între membri grupului, pentru intervenție și exprimarea opiniei; se asigută că prezentarea este gata la timp.
- Responsabilul cu materialele: aduce foaia cu instrucțiuni și insignele cu roluri, le împarte participanților; este responsabil cu aprovizionarea cu materiale pe durata întregului proiect; este singurul care se poate ridica de la masă pentru a aduce materiale; se asigură la final că toate materialele sunt puse la locul lor, la sfârșitul activității și toată lumea a predat insignele cu rolurile.
- Moderator: (dacă formăm grupe de câte șase elevi): se asigură că grupul se ocupă de sarcină și de nimic altceva; decide cine va lua cuvântul pe parcursul discuțiilor; este singurul care poate chema profesorul pentru ajutor, dacă nimeni din grup nu știe răspunsul (dacă sunt doar 5 membri în grup, această parte îi revine organizatorului)
Atribuirea rolurilor se utilizează în învățarea prin cooperare, și pot fi introduse încă de la grădiniță, dar descrierea rolurilor, poate fi reformulată pe înțelesul lor. Rolurile sunt întotdeauna distribuite de către profesor și inversate, prin rotație, ca de-a lungul mai multor lecții elevii să experimenteze toate rolurile în cadrul grupului, de exemplu: cine a fost Reporter la o sarcină, la următoarea sarcină va fi organizator. Prima dată însă li se oferă un rol la care vor face față cu brio, pentru a prinde curaj și încredere. Acest lucru se realizează printr-o foarte bună observare și cunoaștere a elevilor. Există de asemenea o multitudine de versiuni ale rolurilor ce pot fi distribuite în funcție de mărimea grupului.
O zi din activitatea de formare a fost acordată evaluării. Merită atenție modalitatea în care a fost abordată evaluarea, folosind o activitate de selectare. Formatoarea ne-a oferit un suport unde erau enumerate tipurile de evaluare: formativă, sumativă, autoevaluarea, evaluarea intercolegială, evaluarea prin portofoliu, performanță și evaluare creativă, evaluare standardizată.
Întrebările, puse pe jetoane, erau de forma: ”Evaluarea ajută elevii să-și urmărească propriul progres.”; evaluarea presupune identificarea competențelor”, ”evaluarea dă profesorilor informații despre cunoștințele elevilor”, ”evaluarea ajută elevii să înțeleagă subiectul”, ”evaluarea folosită pentru munca în grup”etc. Fiecare participant așeza jetonul la tipul de evaluare considerat potrivit enunțului. De exemplu ”evaluarea presupune identificarea competențelor” a fost așezată la evaluarea sumativă. La sfârșitul activității întrebările formatoarei au fost:
Care metode de evaluare se potrivesc cel mai bine elevilor?
Care metode de evaluare se potrivesc profesorilor, solicită cel mai puțin timp profesorilor?
Care metode de evaluare rețin, aduc elevii la școală?
Ce evaluăm procesul de învățare sau produsul învățat?
Prezentarea rezultatelor fiecărui grup folosind cooperativ learning, discuțiile generalizatoare, exemplele concrete oferite de colega din Finlanda pentru” peer assessment” și modul în care poate fi folosită ”peer mediatione” pentru a ajuta achizițiile și înțelegerea ne-au ajutat să conștientizăm legătura dintre tipurile de evaluare folosite, introducerea evaluării formative, permanente în lecții și rolul feedback-ului în activitatea profesorilor, necesitatea evaluărilor între colegi și a autoevaluărilor.
Bibliografie:
- ”Reaching, teaching and keeping our learners: Methods and approaches to reach and increase retention of disadvantaged learners”- support de curs, Iceland Nov. 2019;
- Gudrun PЀTURSDOTTIR – Diverse Society Diverse Classrooms, Reykjavik, 2018.