Bullying-ul si abuzul in mediul scolar
Profesor Manea Mihaela
Scoala Gimnazila nr 24 Galati
Potrivit specialiștilor, cauzele conduitei abuzive de tip bullying rezidă într-un episod de expunere la violență, lipsa de empatie, egocentrism sau adoptarea mimetică a unor conduite de tip abuziv din familie sau din mediul de socializare primară, anume rude, prieteni, colegi de școală sau muncă. De multe ori, potrivit experților UNICEF, agresorii înșiși au fost supuși unor experiențe traumatice, fiind victimele unor abuzuri ce au determinat, mai departe, adoptarea violenței ca mijloc de defulare și exprimare, tocmai în absența consilierii psihologice la momentul abuzului. Aceasta tendință nu surprinde, întrucât cele mai mai multe abuzuri de tipy bullying rămân neraportate și conștientizarea dimensiunii fenomenului se află într-un stadiu incipient.
Abuzurile de tip bullying includ comportamente sau acțiuni de genul următor:
- Molestarea fizică sau bătaia
- Interzicerea de a participa la activități de grup
- Amenințarea de a fi dat afară din grup
- Umilirea sau a face de rușine un copil în fața grupului
- Răspândirea de zvonuri despre un alt copil
- Distrugerea lucrurilor unui copil
- Împingerea sau îmbrâncirea unui copil (fie de alt copil, fie de un grup)
- Rănirea sau lovirea ușoară a unui copil (fie de alt copil, fie de un grup)
- Interdicția adresată grupului sau unui copil ca alții să nu se joace cu un anumit copil
Această clasificare este, desigur, o simplificare a fațetelor abuzului de tip bullying. Ceea ce îngrijorează cu adevărat este mediul în care elevii percep manifestarea conduite de tip bullying:
- 75% declară că au văzut astfel de comportamente în școala la care învață
- Aproximativ 60% declară au văzut astfel de conduite în propria clasă.
Analizele calitative pe tema bullying-ului în comunităţi şcolare sunt îngreunate, în primul rând, de faptul că termenul ca atare este un cuvânt-valiză, ce acoperă o serie multiplă de conduite abuzive psiho-emoţionale, şi, în al doilea rând, de faptul că puţini elevi şi profesori îi cunosc semnificaţia. Cercetarea de tip focus grup a arătat însă că elevii pot identifica mai multe comportamente de tip bullying şi că acest tip de violenţă se manifestă zilnic în şcoli.
Tipologia victimelor, aşa cum a fost prezentată în urma discuţiilor din focus-grupuri, indică câteva categorii în mai mare măsură vulnerabile decât altele în faţa abuzului de tip bullying:
- Cei care au un aspect diferit
- Copiii care sunt foarte timizi
- Copiii care au o dizabilitate sau un handicap
- Copiii cu nevoi educaţionale speciale
- Copiii din medii socio-economice dezavantajate
- Copiii din mediul rural
- Copiii din R. Moldova integraţi în sistemul românesc de educaţie
- Copiii care sunt nou-veniţi în grup
De câţiva ani, câteva organizaţii ale societăţii civile s-au angajat în campanii de conştientizare şi sprijin a victimelor abuzurilor de tip bullying. Este limpede că legislaţia referitoare la drepturile copiilor şi legea educaţiei naţionale nu acoperă, nici măcar parţial, astfel de situaţii despre care aflăm că sunt tot mai frecvente în comunităţile şcolare.
Relevanţa diverselor forme de bullying în comunităţile şcolare este, dincolo de orice dubiu, mai cuprinzătoare decât ne putem imagina. Tiparele de comportament de hărţuire şi umilire din comunităţile şcolare evoluează ulterior în comportamente abuzive la adresa fetelor şi femeilor şi, apoi, în forme mai subtile, în tipare de conduită abuzivă la locul de muncă (mobbing, hărţuire online, hărţuire sexuală etc), indiferent dacă e vorba de sectorul public sau de sectorul privat
Bibliografie
Violenta in mediul scolar,Prof21
Stop bullying,articol Revista invatamant
- Loghează-te sau înregistrează-te să postezi comentarii